Ce este arta? Vezi la noua adresa iosub.ro

Un desen animat care ne lumineaza, la noua mea adresa.

100 dollar laptop aproape de lansare – si cine are nevoie el

Vedeti articolul complet la noua mea adresa www.iosub.ro, multumesc de vizita.

Am primit mutarea in plic si sunt fericit (la www.iosub.ro)

Ce credeti ca am primit cadou de ziua mea? O camasa, o cravata, o sticla de whisky? Ei bine nu, am primit un plic. In plic era o foaie de hartie (alte plicuri nu primesc anyway). Pe hartie, scrisa de sus pana jos cu font de 8 si spatiere minimala, erau informatiile pentru domeniul iosub.ro.

Drept care le multumesc colegilor mei de la Ogilvy pentru cadou, lui Alexandrescu (stie el de ce) si iata ca dau curs mutarii in plic.

De azi ma gasiti  la www.iosub.ro, ceea ce sper sa ma oblige sa reincep a scrie mai des (lucru pe care in ultima vreme l-am cam neglijat din cauza aparitie copilul mic Costachel). Meet you there. In ca mai lucrez la look, asa ca pe moment scuzati deranjul. Scuze si copiilor care ma gaseau asa de usor prin search dupa „referate”, „Dascalita de Octavian Goga”, „referate Eminescu” (vezi post-uri mai vechi de ale mele). Poate mi se pierde urma 🙂

Pe val in Romania: Client Generated Content

Ma intrebam de ce presa romaneasca de business (culminand cu cea despre advertising) este in buna parte plicticoasa, sau ne-informativa pentru cineva din interiorul industriei si cred ca am o explicatie (cel putin pentru mine).

Sa spunem ca maine ati vrea sa lansati o revista de business. Evident, cand vrei sa faci asta ai doua probleme: una este sa umpli paginile cu ceva de citit, a doua este sa obtii venituri (fie din vanzare fie din publicitate). Desi pare suprinzator, sa obtii venituri (si profit) este ceva mai usor decat sa creezi continut, de aceea te concentrezi pe venituri. Daca vrei sa ai venituri trebuie doar ca revista sa arate bine si sa poti demonstra agentiilor de media sau clientilor ca ai circulatie. Asa ca incepi prin a face un layout rezonabil. Cum cineva trebuie sa scrie articolele, angajezi cativa (putini) oameni. Cum nu vrei sa cheltui mult, iei oameni tineri, care au ceva talent si motivatie pentru scris si ii platesti jumatate pe cartea de munca iar restul stiti voi cum. Dar pentru ca oamenii sunt foarte tineri, implicit nu prea au habar de business si opereaza cu un vocabular limitat dar de efect cum ar fi de exemplu ATL / BTL si awareness.

Cum creezi continutul atunci? Simplu, il iei de la altii. De pilda, faci un articol pe tema „marketing online” si lansezi intrebari generice, la care oamenii sa raspunda larg, cu mult text („care credeti ca sunt tendintele in marketingul online azi”sau „de ce credeti ca marketingul online in Romania nu este la nivelul tarilor din Occident”). Trimiti intrebarile unui numar de oameni de care lumea a auzit in domeniul respectiv, primesti raspunsurile, mai bagi cateva texte de legatura de la tine si le colezi incat sa obtii un articol de doua pagini.

O strategie alternativa este sa reproduci comunicatele de presa, avand grija sa mai schimbi titlul incat sa atraga atentia cat de cat, plus mai dai un telefon sa afli o informatie in plus care sa fie ma-ntelegi un unghi exclusiv al tau in povestea respectiva (de regula cam paralel cu miezul povestii, asa cum l-ar vedea un om de business). Un interviu din cand in cand, cu aceeasi reteta ca si articolul (intrebari foarte generice, care dau nastere la raspunsuri lungi), si gata, ai revista.

Una peste alta, aceasta numesc eu „client generated content”: presa facuta nu de jurnalisti, ci de departamentele de PR ale companiilor. Interviuri, articole, comunicate de presa cu o contributie minima a unui jurnalist, si care contin in proportie de 80-90% textele companiilor, regurgitate ca continut de presa. Un motiv destul de bun ca presa de business sa devina neinteresanta, cum acest fel de texte sunt de regula prudente, politically corect si atat de generice incat o pagina poate contine de fapt o singura propozitie utila. Cred ca presa de business azi in Romania este visul oricarui om de PR dintr-o corporatie: ia de-a gata cam tot ce-i servesti, nu are experienta de business asa ca nu pune intrebari incomode si nu poate sa-ti chestioneze textele cu adevarat, plus din lipsa de continut iti reproduce spusele intocmai, pe o pagina intreaga. Si tocmai de aceasta presa de business din Romania devine din ce in ce mai putin utila. Ah, am uitat: raman interesante traducerile articolelor din presa straina 🙂

Cum sa folosesti 200 de camioane, cica gratis

Rar mi-a fost dat sa vad stire mai aberanta decat cea de sambata de pe Realitatea, unde aflam ca presedintele a organizat o masiva operatiune de adunat gunoaie la iesirea dinspre Popesti Leordeni. Mai exact, stirea ne spunea ca 200 de camioane plus nu-stiu-cat personal au participat la operatiune, si ca (bonus) costurile lucrarii au fost acoperite integral de patronii firmelor respective.

Am luat-o personal, ca un afront la adresa inteligentei, drept care ma simt dator cu cateva vorbe:

1. Dupa cum am invatat imediat dupa iesirea din copilarie, nu exista lucru gratuit. Probabil nici babele din fundul Moldovei nu cred ca firmele de constructii sau transport respective au facut treaba asa, pe ochi frumosi, ca le-a rugat frumos domnu’ Traian.

2. Mai rar vezi sistemul de obligatii putere politica -> achizitii publice -> putere economica expus la vedere. Din aceasta perspectiva, publicarea in presa a actiunii de sambata a fost un privilegiu informativ pentru noi toti. A fost un prilej sa intelegem in ce exact constau parghiile economice prezidentiale in acest moment – anume sistemul de lucrari publice urbane (drumuri, trotuare, borduri, salubritate etc.).

3. Daca ma-ntrebati pe mine, aceasta parghie (daca e singura) e cam putin pentru un presedinte… pentru ca se bazeaza pe controlul Primariei Bucurestiului. Deci daca Basescu (Videanu, whatever) pierde Primaria, atunci presedintele va ramane o poza intr-un geam la Cotroceni.

4. Ma intorc la faza cu gratuitatea, ca aici m-au suparat mai tare. Gratis inseamna ca firmele respective au fost recompensate cu contracte publice la un pret suficient de mare (a se citi mult peste pretul normal de piata) incat sa poata returna serviciul la nevoie. Nu va zic nici o noutate, stiu. Interesant ar fi fost ca vreo televiziune sa mentioneze si cine au fost firmele respective, dar n-a suflat nimeni nimic, desi era o curiozitate normala pentru orice reporter in mintile lui.

Asta te mai face sa te gandesti si la cate alte servicii gratuite de care noi nu stim au mai prestat firmele respective, tot pentru patrie, dar catre reprezentantii ei. Scuze, n-am putut evita gandul.

5. Am avut un deja vu… s-ar putea sa va sune straniu comparatia, dar scena de sambata in care lucratori dezinteresati faceau munca voluntara pentru patrie si presedinte mi-a adus in minte frumoasele zile de iunie 1990, cand minerii plantau panselute la Universitate. Nu ma refer la cinismul brutal al gestului din ’90 (nici o legatura) ci la organizarea unui sistem paralel, a unei activitati para-statale pentru ceea ce este un job de administratie de stat, anume salubritatea sau intretinerea drumurilor. 

Imi propusesem sa fac un blog in primul rand de business, dar nu ma lasa astia deloc. Daca cititi aici si lucruri care va enerveaza, este evident numai vina lor.

Culmea download-ului – sa descarci internetul

Am citit mai devreme o gluma, in care cineva intreaba la customer service „as vrea sa decarc internetul, am nevoie de un hard disk mai mare?”.

Daca aveti un hard disk mare, da’ foarte mare, puteti incerca sa downloadati internetul chiar aici. La conexiunea mea de acasa mi-a afisat durata de download 4,381 de ani, poate voua va ia mai putin. Las computerul sa descarce in background si ma intorc peste vreo 4,380 de ani, cand mai are un pic si e gata.

Succes 🙂

Scoateti o foaie de hartie – si desenati Internetul

Poate stiti deja ca sa faci o harta nu e lucru usor, si cu cat obiectul de mapat este mai departe de geografie, cu atat mai complicat. Apropos, daca credeati ca o reprezentare vizuala pe care o luam ca basic (harta metroului) este chestie simpla, think again.

Harta metroului din Londra este de exemplu un studiu de caz de design. Facuta de Harry Beck in 1933, designer ramas in istorie pentru asta, este de o extrema „uzabilitate”, dar (surpriza) nu reflecta deloc geografia Londrei – si asta a fost geniul solutiei (cititi aici mai multe). Acum, ganditi-va cam ce ati fi facut daca cineva va cerea „deseneaza-mi te rog pe hartia asta internetul, sa inteleg cine si ce face acolo, si ce merita sa vad”.

Information Arhitects Japan este o firma al carei nume spune foarte clar ce face (ar fi fost anapoda sa fie altfel, nu-i asa?). iA Japan dezvolta interfete de utilizare, in sensul larg al termenului – pentru proprietati online si nu numai. O companie extrem de inteligenta din industria ideilor, iA stie ca cheia businessului de consultanta este sa oferi valoare informativa gratuit. Iar credo-ul lor este Brand = Interface. Adica brandul este ce si cum faci (pozitiv, util si as adauga eu – unic) ca sa interactionezi cu obiectul.

De data asta, IA ne ofera o harta a internetului – Web Trends Map. Aceasta harta acum sta pe desktop-ul meu, si este cel mai util lucru pe care l-am vazut de multa vreme incoace in partea online a lumii. Puteti sa o descarcati la diferite dimensiuni si formate (exista si varianta clickable), sau sa va comandati un poster mare la $25. Cred ca stiu ce veti alege.

Site-ul (si blogul) Information Architects este un loc in care merita sa stai cu mintea cateva ore. Va garantez cateva revelatii, indiferent cum va numiti si oricata experienta aveti.

Nou blog de la Victor Kapra – evangelist.ro

Victor a lansat de curand evangelist.ro, despre care ne scrie in introducere:

„Rostul acestui blog este sa adune ideile interesante despre tehnologie si sa le expuna intr-o forma digerabila, si nu in limba robotica asa cum se intampla cel mai adesea. Evident, nu avem de-a face cu blogul unui technical evangelist, in sensul lui Guy Kawasaki, ci mai degraba cu un club in care oricine are ceva de spus despre revolutia digitala actuala este binevenit.”

Va scriu despre asta si pentru ca Victor a banuit ca as putea sa expun ganduri despre tehnologie intr-o forma digerabila, cum spune, drept care mi-a adresat cateva intrebari si mi-a publicat acolo raspunsurile.

Ii urez succes si la mai multe (articole).

Cautam un account manager

Din nou revin dupa o tacere de mai bine de doua saptamani, cu un anunt de recrutare. Ce cautam? Un account manager pentru echipa lui Adi Alexandrescu. Detaliile de contact sunt pe blogul lui, adica aici. Ca profil, ne trebuie genul care sa vrea sa faca ceva mai bun cu timpul lui vara decat sa-si ia concediu 🙂

Pe bune, ne-am bucura sa gasim pe cineva cu macar 2 ani de experienta in comunicare, si ne-am bucura si mai mult daca acea experienta ar include si medii directe / online dar si advertising in general. Nu e obligatoriu sa fi capatat experienta intr-o agentie de publicitate, desi ne-ar fi tuturor mai usor asa.

Ce gen de lucruri ar face la OgilvyOne? Pai sa vedem: proiecte ca Heineken Local Warming, Axe Villa, IBM Express Advantage sau Dove Club (ca sa dau doar cateva exemple). Campanii de comunicare integrate, care de multe ori graviteaza in jurul unui spatiu online, dar nu se rezuma la acesta. Daca simti ca poti si vrei, un telefon sau email la Adi Alexandrescu e primul pas.

Cea mai lunga zi pentru fanii Apple

Revin dintr-o perioada de tacere (scuze si multumiri celor care totusi au mai dat un ochi pe acest blog intre timp) cum ziua de azi nu este orice zi. Cel putin nu pentru lumea tenologiei, si nici pentru cea a afacerilor, pentru ca azi, incepand cu ora 18:00, Apple lanseaza iphone in America in magazinele Apple si AT&T. Americanii au inceput deja de acum cateva zile sa campeze (cu scaunul pliant etc.) in fata magazinelor Apple (ii puteti vedea intr-un slide-show BusinessWeek).

IPhone, Apple si Steve Jobs sunt intre subiectele cele mai hot in presa in aceasta saptamana (dupa cateva luni in care au fost oricum unul dintre subiectele favorite). Ca sa va dau o idee mai exacta despre greutatea prezentei in presa, aflati ca valoarea de media a acestei prezente a fost de circa 400 mil. USD de la momentul primei stiri despre iphone, acum nu mai mult de cateva luni.

BusinessWeek si AdAge sunt o sursa buna pentru informatii si comentariu despre eveniment. Iata de exemplu un articol despre strategia de advertising iPhone comparativ cu ipod si Moto Razr, a carui conlcuzie este ca in acest caz Apple n-a mai aplicat „Think different” ci as zice eu „Don’t fix it if it works”. Aici cititi o analiza complexa despre modelul de business Apple si despre leadership-ul global al acestei companii, si un alt articol, numit Razbunarea lui Steve Jobs, da o perspectiva interesanta si utila asupra motivelor pentru care dincolo de design iPhone va fi un enorm succes.

Mai mult, probabil ca pentru multi cifrele Apple nu sunt familiare – iata aici repere masurabile ale succesului companiei. Bineinteles, nimic nu e usor pe lumea asta, drept care poate vreti sa stiti si cateva motive care vor intarzia utilizarea iphone pe scara larga in companii versus Blackberry, Treo etc. in ciuda functionalitatii – si dorintei managerilor. Sper ca directorul nostru financiar (care are in subordine si IT-ul) sa nu citeasca articolul (desi cine stie, poate si-ar dori si el un iphone).

Iphone este o lectie de marketing si inovatie ca la carte. Seth Godin, Al Ries, Clayton Christensen par toti sa-si fi scris cartile stand cu ochii pe Steve Jobs. Mai stii, poate si Jobs a invatat ceva de la ei, pentru ca sa inveti si sa stii sa faci sunt doua lucruri distincte, dar cumva legate, la capete diferite ale stiintei de a inventa si a convinge.

Iata de ce cred ca lectia de marketing a lui Jobs este atat de valoroasa:

1. Ne-a demonstrat ca in ziua de azi nu poti sa inventezi produse pornind de la nevoile oamenilor. Acestea sunt (in afara tarilor care traiesc in deplina saracie) deja satisfacute. Nu poti sa mai inventezi produse de care oamenii au nevoie – ci produse pe care oamenii si le doresc. Sa faci un produs pe care oamenii il vor cu tot dinadinsul este o afacere complet diferita fata de majoritatea companiilor din jurul nostru.

2. A pus designerii in primul plan – cand parea ca lumea are nevoie de o confirmare a faptului ca designul e atat de important, Jobs a adus-o. Nu poti inventa nimic remarcabil fara fanatism, fler si stiinta in materie de design. Asa, intre oameni vorbind, amintiti-va cand a fost ultima oara cand ati spus sau ati auzit spunandu-se „gata, nu mai avem timp pentru alte schimbari si imbunatatiri – e mai important decat orice sa-i dam drumul”. Probabil a fost momentul cand ceva ce putea fi foarte bun a ajuns doar bun.

3. Ceea ce ma duce la lectia principala – nu e suficient niciodata sa oferi un produs care performeaza ceva mai bine decat competitia. Daca vrei sa ai succes, trebuie sa faci ceva complet diferit, sau care face lucrurile de 10 ori mai bine. Iphone nu este ceva mai bun decat Nokia – este altceva de la bun inceput. Un obiect semnificativ mai stylish, cu functionalitati revolutionare, un mini-computer care ruleaza software Apple. Observati dificultatea producatorilor de telefoane in aceasta situatie – acum se straduiesc toti sa ne arate ca de fapt si ei au ecran de 3.5 inci, si touchscreen-uri, si WiFi – in timp ce Apple ne aduce un nou mod de a utiliza telefonul. Un telefon ceva mai bun inseamna nimic nou sub soare.

Si o reflectie ciudata: observati ce rol limitat are advertising-ul in toata chestia asta. Campania iphone nu va lua nici un premiu creativ, si nici nu cred ca si-a propus asta vreo secunda. Campania Ipod a fost la fel – utila, memorabila, si cam atat. Ma indoiesc ca multi dintre noi stiu cum arata campania de lansare iphone, sau ca ne intereseaza foarte tare. Cum spunea cineva,” advertisingul este pedeapsa pentru a avea un produs neinteresant”.

Singurul carcotas este Al Ries, care in articolul sau din AdAge argumenteaza ca iphone va fi un esec la fel ca alte device-uri ale convergentei tehnologiilor (vezi cel mai nou exemplu la noi, frigiderul cu televizor). Cum spune un comedian citat de Ries, oamenii nu vor sa faca pipi in masina de spalat, pentru ca au deja pentru asta toaletele. Dar asta inseamna sa ignori cateva chestii esentiale care merg mult dincolo de hardware (legatura cu iTunes de exemplu).

Totusi, cineva a pus chestia asta cu convergenta intr-un video pe you Tube – pe care l-as putea numi culmea convergentei 🙂 Dar apropos, stiati ca iPhone tocmai a anuntat un feature surpriza legat de You Tube (software Apple + codare video noua de la YouTube)?